Anxietatea de sănătate, cunoscută și sub numele de „ipohondrie”, este o afecțiune psihologică caracterizată prin îngrijorare excesivă și teama de a avea o boală gravă sau teama de îmbolnăvire. De-a lungul vieții noastre, cel mai probabil, toți putem să numim un episod în care ne-am făcut griji pentru sănătatea noastră. Este important să delimităm și să observăm când această îngrijorare este productivă și când ea devine contraproductivă.
Persoanele cu anxietate de sănătate adesea se angajează în monitorizarea permanentă a senzațiilor corporale, consultații medicale frecvente și pot evita situațiile pe care le percep drept riscante pentru sănătate.
Mai mult, persoanele cu anxietate de sănătate pot avea răspunsuri emoționale intense la senzațiile corporale care, de cele mai multe ori, sunt interpretări eronate și o supraestimare a pericolului reprezentat de boală, ceea ce duce la o stare constantă de suferință. Acest lucru poate afecta semnificativ funcționarea zilnică, relațiile și calitatea generală a vieții.
Anxietatea de sănătate apare de obicei dintr-o sensibilitate crescută la senzațiile fizice și o supraestimare a probabilității și severității potențialelor boli. Factorii cognitivi, cum ar fi gândirea catastrofală și interpretarea greșită a simptomelor benigne, joacă un rol semnificativ în dezvoltarea și menținerea anxietății de sănătate. Frica de incertitudine contribuie și ea și poate intensifica grijile legate de sănătate, ducând la un ciclu perpetuu de anxietate.
Deși este unul dintre factorii importanți, anxietatea legată de sănătate nu se limitează la stresul psihologic, manifestându-se și prin simptome fiziologice asemănătoare celor experimentate în alte tulburări de anxietate precum o creștere a frecvenței cardiace, a tensiunii musculare și a hiperventilației, reflectând astfel răspunsul de luptă sau fugă al corpului. Activarea cronică a acestor răspunsuri fiziologice poate contribui la un ciclu de anxietate crescută, în acest caz – o emoție disfuncțională.
Din punct de vedere psihologic, înțelegerea rădăcinilor anxietății legate de sănătate și implementarea unor soluții eficiente este esențială pentru a atenua stresul asociat cu această afecțiune.
Concluzionând, anxietatea de sănătate, adânc înrădăcinată în distorsiunile cognitive și teama de incertitudine, poate fi abordată eficient prin intervenții psihologice. Prin folosirea unor abordări precum terapia cognitiv-comportamentală, tehnici mindfulness sau chiar psihoeducație se pot obține instrumentele pentru a gestiona anxietatea și a recăpăta un sentiment de control asupra sănătății.
Este esențial să recunoaștem nevoia de a primi îndrumare profesională atunci când orice soluție încercată pare fără rezultat. Te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Larisa Paul
0737 039 446
De-a lungul timpului, o sumedenie de gânditori de seamă au emis judecăţi de valoare cu privire la moarte, subliniind toţi, într-o măsură mai mică sau mai mare, interdependenţa viaţă-moarte.
În ciuda faptului că moartea este inevitabilă, foarte multe persoane au dezvoltat o fobie faţă de aceasta. Adesea, mari filozofi precum Lucreţiu au încercat să aducă alinare în faţa angoasei morţii prin conchideri precum: ,,moartea nu înseamnă nimic pentru noi, căci, atunci când noi existăm, ea nu este, iar, când survine, noi nu mai existăm.” De ce să ne temem, aşadar, de un lucru pe care nu îl vom întâlni niciodată?
Anxietatea faţă de moarte este un construct transdiagnostic, ceea ce înseamnă că îl regăsim în mai multe tulburări psihologice, în special în tulburarea de panică.
Există, de asemenea, o serie de fobii ce au la bază anxietatea faţă de moarte. Una dintre acestea este anxietatea de separare, întâlnită adesea la copii, constând în frica de a nu se afla în imediata apropiere a unui părinte sau îngrijitor, fapt ce ar putea duce, în accepţiunea persoanei care se teme, la vătămare sau la moarte.
De asemenea, anxietatea faţă de moarte este considerată a sta la baza anxietăţii făţă de sănătate. Persoanele care suferă de ipohondrie se îngrijorează excesiv în legătură cu sănătatea lor, căutând adesea reasigurări din partea specialiştilor în legătură cu temerile lor.
Nu în mod surpinzător, un studiu din 2014 (Iverach, Menzies&Menzies) subliniază rolul suportului social şi al stimei de sine în dezvoltarea şi tratamentul anxietăţii faţă de moarte. Cu alte cuvinte, cu cât relaţiile cu prietenii şi membrii familiei noastre sunt mai calitative, cu atât angoasa morţii este mai puţin pregnantă; de asemenea, cu cât încrederea în propria valoare şi în propriile abilităţi e mai mare, cu atât perspectiva morţii este mai puţin înspăimântătoare.
Din practica de zi cu zi am dedus că fricile legate de procesul morţii sunt dintre cele mai diverse: teama de suferinţa fizică sau emoţională, dependenţa de ceilalţi, suferinţa cauzată de dispariţia noastră celor dragi sau faptul că lăsăm în urmă persoane care au nevoie de îngrijirea noastră. Uneori, temerile sunt legate de ,,destinaţia finală” sau ceea ce se va întâmpla cu noi după ce murim. Oricare ar fi natura temerilor tale legate de moarte, nu ezita să apelezi la ajutorul specialistului în cazul în care acestea persistă mai mult de 6 luni şi îţi afectează funcţionalitatea.
Te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Anca Nemțeanu
0744.583.945
Anxietatea faţă de sănătate este o experienţă omniprezentă care apare atunci când percepem senzaţiile sau schimbările din corpul nostru ca fiind periculoase sau chiar indicative ale unei boli grave.
Chiar dacă, în moderaţie, îngrijorările legate de sănătate pot fi adaptative, ajutându-ne să facem demersurile necesare menţinerii unei sănătăţi optime, anxietatea legată de sănătate poate conduce la disfuncţionalitate manifestată în diferite contexte – personal, social, ocupaţional.
Chiar dacă anxietatea faţă de sănătate poate să apară din diferite cauze, la baza acesteia stă întotdeauna convingerea că senzaţiile corporale şi unele schimbări care apar în corp sunt datorate unei boli, aparând gânduri precum ,,Această durere de cap cu siguranţă semnalează prezenţa unei tumori.”
Nu de puţine ori, în astfel de cazuri se întâmplă să avem sentimente amestecate în legătură cu nevoia noastră de a scăpa de anxietate: ,,Dacă scap de anxietatea mea de sănătate, se va întâmpla oare să-mi scape din vedere ceva important şi chiar să mă îmbolnăvesc?”
Acest sentiment de responsabilitate excesivă pe care îl avem atunci când ne cuprinde neliniştea legată de sănătatea noastră merită însă pus sub lupa raţionalităţii. Iată două modalităţi prin care putem învinge gândurile care ne generează starea de anxietate:
- Fă diferenţa dintre îngrijorările productive şi cele neproductive
O îngrijorare productivă legată de sănătatea noastră este una în legătură cu care putem face ceva în prezent: mă doare măseaua şi decid să-mi fac o programare la dentist; în schimb, îngrijoarea neproductivă este legată de scenarii ipotetice, neancorate în concret, acel permanent ,,dar dacă”.
- Acceptă nesiguranţa
Adevărul este că nu există siguranţă în ceea ce priveşte sănătatea şi faptul că reuşim să acceptăm acest lucru ne ancorează în realitate; te-ai gândit vreodată care sunt avantajele acestui mod de a vedea lucrurile?
În final, a nu ne identifica cu gândurile noastre poate face diferenţa. ,,Eu am nişte gânduri la un moment dat, eu nu sunt gândurile mele” poate fi un discurs învingător în cazul în care te confrunţi cu îngrijorări excesive legate de sănătate. Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra modului în care putem gestiona anxietatea faţă de sănătate, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Anca Nemțeanu
0744.583.945
Ipohondria este o afecțiune descoperită încă din antichitate și este o problema actuală tot mai mare în zilele noastre. Ea afectează ambele sexe și se manifestă printr-o stare de preocupare excesivă și teama de a nu suferi de o afecțiune somatică gravă, convingere bazată pe interpretarea exagerata a unor senzații sau simptome minime. Ea poate fi declanșată de boli severe suferite în copilărie, de îmbolnăvirea unui membru al familiei, decesul unei persoane apropiate sau de prezenta in anturanjul nostru a unor persoane care la randul lor au anxietate sau ipohondrie. Viața cotidiană a unei persoane care sufera de ipohondrie Persoanele care sufera de ipohondrie, recurg la controale medicale dese iar neîncrederea în diagnosticul pus care infirmă boala gravă, îl face să aibă nevoie de asigurări constante din partea cadrelor medicale, sau din partea familiei. Aceste lucruri îl determină să creadă că medicul se inseala și să caute adevărul la un alt doctor, cheltuind astfel alți bani pe alte consultații și analize. Nevoia obsesivă de a primi un diagnostic care să le confirme convingerile îi face adesea să aloce mult timp și resurse financiare pentru a se documenta și a obține într-un fel sau altul diagnosticul „dorit”. Datorită acestor lucruri, viața socială și familială a ipohondrului este afectată, el fiind preocupat în principal de propria „boală” și nu de alte activități sociale. Verificările repetate ale funcționării organismului reprezintă una din preocupările lor esențiale, ei fiind atenți la eventualele palpitații, își pot observa urina și fecalele, starea sânilor și a testicolelor, eventuale stari de ameteala, dureri etc. Aceste verificări pot produce disconfort ca în cazul unor investigații medicale, dar și în absența acestora se menține trează atenția subiectului asupra propriului său organism. Totodată, ei pot dezvolta și comportamente de evitare care îmbracă diverse forme, astfel poate apărea tendința de a evita efortul fizic sau expunerea la informații privind diverse boli. Unii pot încerca să își controleze gândurile pentru a nu se mai gândi la boală, dezvoltând strategii de distragere a atenției. O altă categorie de comportamente care afectează viața celor ce suferă de această afecțiune o reprezintă comportamentele cu caracter preventiv, menite să reducă riscul de îmbolnăvire în viitor. Astfel, de pildă, o persoană cu anxietate legată de o afecțiune cardiacă poate consuma zilnic câte o tabletă de aspirină, în timp ce un altul poate lua vitamine, deși acestea nu sunt necesare. În cazul în care nu se exagerează, aceste comportamente nu sunt nocive prin ele însele, dar mențin preocupările legate de starea de sănătate și convingerea că persoana este bolnavă și are nevoie de tratament. Alte comportamente preventive, cum ar fi odihna excesivă, pot fi nocive pentru că scot organismul din formă și creează senzația de lipsă de energie, elemente ce vor fi imediat considerate ca semnele unei boli grave. Persoanele din jurul unui ipohondru sunt de o importanță crucială în efortul pe care acesta îl poate depune în direcția vindecării acestei afecțiuni, cu atât mai mult cu cât convingerile negative legate de starea de sănătate sunt menținute și de solicitarea de încurajări din partea celorlalți. Acestea pot avea un caracter direct ca, spre exemplu, interogarea membrilor familiei sau prietenilor în legătură cu simptomele sau, mai subtil, aceștia le povestesc celorlalți despre ceea ce simt. Ce este important de ştiut în relaţia cu un ipohondru: 1. Ajută-l, pe cât posibil, să apeleze la un psihoterapeut, astfel va primi susținerea unui specialist l-ar ajuta să înțeleagă mai bine prin ce trece si ce ar putea face sa scape de aceste ganduri negre, astfel sa poata trai viata intr-un mod mai placut. 2. Nu minimaliza convingerile sale; încearcă să îl asculți și să îl sprijini, fără însă a-i nega suferința reală; 3. Vorbește cu el despre emoțiile pe care le simte și nu despre simptome. Acest lucru îl va ajuta să se deschidă și nu se mai gândească atât de mult la corpul lui; 4. Această afecțiune este foarte solicitantă, iar persoana care suferă de ea are nevoie de foarte multă afecțiune și înțelegere. E foarte important ca atunci cand observati in viata dvs astfel de stari sa apelati cat mai repede la ajutorul profesionist al unui psihoterapeut, inainte ca ele sa se inrautateasca. Interventia cognitiv comportamentala are rezultatele cele mai bune in tratarea acestor stari pentru ca functioneaza dupa un protocol stiintific foarte bine fundamentat. Impreuna cu un psihoterapeut veti putea discuta toate aspectele starii dvs, acesta va va explica toate cauzele si apoi veti invata impreuna cum sa le controlati asa incat sa reusiti sa va bucurati mai mult de viata. Daca va confruntati cu ipohondria si aveti nevoie de ajutor, vă așteptăm la cabinetele noastre din București si Cluj-Napoca, intrati pe www.gandestesanatos.ro, unde inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteti accesa pagina de contact a site-ului si sa realizati o programare. NOU! Accesati gratuit primele 3 sedinte-lectii ale platformei de psihoterapie si dezvoltare personala online descarcand aplicatia GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Daca doriti si interactiune cu un psiholog va puteti inregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Mult succes! Psihoterapeut Mihaela Stinga (Iote) 0760 737 493 mihaela.iote@psihosolutii.ro www.gandestesanatos.ro www.psihosolutii.ro (Photo by CC0 Creative Commons)Cand avem o serie de simptome carora nu le stim cauza este explicabil ca ne ingrijoram si dorim sa facem o vizita la medic pentru a afla de ce avem simptomele respective. Faptul ca ne ingrijoram si mergem la medic poate arata ca suntem responsabili fata de propria persoana, ca ne pretuim viata, sanatatea, corpul. Uneori, insa, trecem de la ingrijorarile firesti care ne motiveaza, la o anxietate mai puternica, care ne creeaza un disconfort si ne afecteaza pe termen lung calitatea vietii.
Anxietatea legata de sanatate se manifesta prin preocupari excesive cu privire la propria sanatate, atentie indreptata spre corp si senzatiile pe care le avem la acest nivel, convingeri ca suferim de o boala fizica care inca nu a fost descoperita, comportamente de verificare constanta, mers la medic pentru a ne reasigura ca nu avem ceva grav sau evitarea oricaror situatii ce ne-ar putea aduce aminte de boli sau moarte.
Chiar daca aceasta anxietate poate deveni chinuitoare si costisitoare, terapia cognitiv-comportamentala ajuta mult in reducerea si eliminarea simptomelor, iar mai jos sunt cateva sugestii legate de cum pot fi gestionate ele.
1. Corecteaza interpretarile simptomelor
Suna mai usor de zis decat de facut, insa prin exercitiu si repetitie, mintea poate fi invatata sa nu mai interpreteze intr-un mod negativ si catastrofic semnalele corpului. Pentru a-ti aduna argumente si dovezi in acest sens, poti sa iti pui intrebari de genul: Care ar putea fi alte explicatii pentru acest simptom? Cat de des am interpretat gresit senzatiile fizice? Ce stiu, bazat pe analize, consultul medicului si investigatiile pe care le-am facut pana acum? Daca aceste senzatii se intensifica atunci cand ma ingrijorez, ce spune asta despre natura lor? Oare persoanele sanatoase nu au si ele din cand in cand senzatii suparatoare? Raspunzand la aceste intrebari si exersand varianta rationala, mintea va forma un automatism de a interpreta mai corect schimbarile de la nivelul organismului si astfel anxietatea va scadea.
2. Redu comportamentele de verificare
Este destul de nerealist sa renunti la orice comportament de verificare dintr-o data. De aceea, e bine sa iei lucrurile treptat si poate pentru inceput sa iti setezi ca obiectiv amanarea lor pentru mai tarziu sau scaderea frecventei, mai degraba decat eliminarea totala. De exemplu, daca iti verifici pulsul de fiecare data cand observi ca bataile inimii sunt mai rapide, poti amana acest comportament pentru o ora mai tarziu. Daca ai tendinta sa cauti zilnic cauza simptomelor pe internet, poti rari frecventa cautatului o data pe saptamana. Daca vrei sa iti faci imediat programare la medic mai asteapta cateva zile. Dupa ce ai dobandit un control mai mare asupra acestor comportamente, urmatorul obiectiv poate fi eliminarea totala a lor.
3. Formeaza-ti atitudini rationale in legatura cu sanatatea si boala
Pentru ca schimbarea sa fie de durata e nevoie ca si atitudinile mai “de baza” pe care le avem legate de sanatate si boala sa se modifice. O atitudine realista inseamna acceptarea posibilitatii ca la un moment dat sa suferim de o boala, concentrarea pe ce anume depinde de noi ca sa amanam cat mai mult acel moment, cresterea increderii in propria capacitate de a face fata problemelor de sanatate cand vor aparea, acceptarea incertitudinii ca parte fireasca a vietii. Aceasta raportare rationala ne poate ajuta sa avem grija de noi, sa facem controale la intervale recomandate de timp sau cand simptomele sunt de asa natura incat chiar sa fie nevoie, sa facem sport si sa avem o alimentatie sanatoasa.
4. Intelege cauzele anxietatii
Fie ca sunt factori concreti, externi, de exemplu o stire legata de o persoana care s-a imbolnavit, fie factori ce tin de personalitate, mediul in care am crescut, modele din familie, este important si therapeutic sa avem o explicatie legata de ce ni se intampla sa simtim anxietate cu privire la sanatate. Cand ai timp de putina introspectie, te incurajez sa analizezi care au fost experientele tale cu boala, cum se vorbea in familia ta despre sanatate, daca cineva apropiat avea tendinta sa catastrofeze unele simptome sau daca erai supraprotejat si intr-un mod inconstient ti s-ar fi transmis ca esti vulnerabil la boala sau alte pericole.
Iti urez succes in gestionarea anxietatii legate de sanatate, iar dacă ai nevoie de îndrumare te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj, dar dacă nu poți ajunge, intra pe www.gandestesanatos.ro, unde inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poti accesa pagina de Contact a site-ului si poti realiza o programare.
NOU! Acceseaza gratuit primele 3 sedinte-lectii ale platformei de psihoterapie si dezvoltare personala online descarcand aplicatia GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Daca doresti si interactiune cu un psiholog te poti inregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Alexandra Pacurar
Frica de boală în anxietate este una dintre cele mai frecvente temeri resimțite de persoanele care se confruntă cu stări anxioase. Ea apare din combinația dintre senzații fizice neplăcute (palpitații, tremurat, senzație de sufocare, dureri de cap sau de piept) și empatia excesivă față de persoane bolnave din jurul tău, generând gândul „Dacă mi se poate întâmpla și mie?”. Vestea bună este că anxietatea este o tulburare perfect vindecabilă prin psihoterapie cognitiv-comportamentală.
Ce este frica de boală în anxietate
Ți s-a întâmplat vreodată să auzi că o persoană de vârsta ta se confruntă cu cancer și te-ai gândit că ți s-ar putea întâmpla și ție? Sau ai avut vreodată dureri de cap, de stomac sau senzații fizice neplăcute în corp care te-au îngrijorat foarte tare?
Simptomele descrise de obicei de persoanele care trăiesc această teamă sunt: neliniște foarte mare la gândul că ceva rău li s-ar putea întâmpla din punct de vedere medical, asociată cu senzații fizice precum palpitații, tremurat, senzație de sufocare, dureri în diferite zone ale corpului (cel mai frecvent în zona pieptului și a capului), furnicături și senzație de amorțeală în membre.
Toate aceste simptome sunt caracteristice stărilor de anxietate, însă senzațiile fizice fac ca teama de îmbolnăvire să se accentueze și mai tare.
Cum apare această teamă
De cele mai multe ori există două surse principale din care apare această teamă, legate una de cealaltă.
Prima sursă o reprezintă anumite senzații fizice neplăcute din organism, combinate poate cu un set de analize în care ceva nu a ieșit tocmai în parametri normali. A doua sursă, strâns legată de prima, este empatia — un proces psihic normal prin care te pui mental în locul altei persoane. Auzi sau vezi, poate chiar la cineva apropiat, că s-a îmbolnăvit sau are probleme de sănătate grave, iar mintea ta gândește automat: „Dacă mi se poate întâmpla și mie?”
Un astfel de gând este numit „scenarița” și este de cele mai multe ori responsabil pentru declanșarea și menținerea acestei stări de anxietate. În multe situații, oamenii empatizează cu afecțiuni destul de serioase, cum ar fi cancerul sau afecțiunile neurologice.
Ceea ce, din păcate, întreține aceste gânduri și, implicit, această teamă foarte mare sunt chiar senzațiile fizice din organism. În momentul în care te gândești că ceva rău ți s-ar putea întâmpla și că te-ai putea îmbolnăvi, creierul reacționează prin secreția de adrenalină. Aceasta are rolul de a mobiliza organismul pentru efort și pentru a lupta cu această „amenințare”, fie ea reală sau nu. În acel moment vei simți o pleiadă de senzații în organism care, la rândul lor, vor fi interpretate ca semn al unei afecțiuni. Asta va face ca teama să sporească, iar senzațiile să fie aproape permanente.
Care sunt consecințele acestei anxietăți
Deoarece majoritatea persoanelor care se confruntă cu stări de anxietate monitorizează foarte atent ce li se întâmplă în organism, vor fi mereu conștiente de aceste stări și senzații și vor trăi practic cu această teamă.
Funcționarea de zi cu zi este, în primul rând, afectată — e foarte greu să te poți concentra la locul de muncă, cu familia sau cu prietenii când în mintea ta stă bine asimilat gândul că poți muri în curând. Mai mult, vei avea dificultăți în a-ți planifica activități plăcute și vacanțe, iar bucuria de a trăi va fi mult diminuată.
În al doilea rând, aceste persoane vor cheltui sume foarte mari pe analize repetate și chiar scumpe pentru a afla ce li se întâmplă. Alte persoane, dimpotrivă, evită să își facă analize din teama de a nu fi diagnosticate cu vreo boală gravă. Evident, această evitare nu face decât să adâncească teama și mai mult.
Nu în ultimul rând, multe persoane blocate în acest tipar sunt efectiv împiedicate să se bucure și să își desfășoare viața normal și firesc atunci când aceste stări și gânduri sunt cu ele în permanență.
Ce se poate face pentru a depăși frica de boală
E important să știi, în primul rând, că anxietatea este o tulburare perfect vindecabilă. Toate gândurile iraționale care stau în spatele ei pot fi identificate și schimbate, iar un psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală te va ajuta să înveți să faci acest lucru.
În al doilea rând, deși preocuparea pentru sănătate este perfect funcțională, o supra-preocupare și chiar catastrofarea oricărei boli îți pot face foarte mult rău. Analizele anuale ajută mult la depistarea, prevenirea și chiar tratarea celor mai multe dintre bolile care sperie atât de tare, așa încât evitarea lor nu este funcțională. Pe de altă parte, din păcate nu poți controla tot ce ți se întâmplă. Orice fel de boală ai putea dezvolta, ea va fi de cele mai multe ori tratabilă, iar catastrofarea ei nu te va ajuta să găsești cea mai bună soluție.
Unul dintre întemeietorii psihologiei cognitive spunea că, în viață, durerea e inevitabilă, dar suferința e opțională — iar această idee se potrivește perfect aici.
Faptul că îți este atât de teamă de o boală nu va face decât să îți fie mai dificil să îți trăiești viața. Poți face tot ce ține de tine pentru a duce o viață sănătoasă și pentru a avea grijă de sănătatea ta, însă nu poți controla în mod absolut ceea ce ți se întâmplă pe parcursul vieții.
Nu ezita să apelezi la ajutorul unui psihoterapeut atunci când observi că teama de a te îmbolnăvi acaparează prea mult din viața ta. Psihoterapia cognitiv-comportamentală are cea mai bună rată de succes în tratarea acestor stări, pentru că lucrează exact cu acele gânduri care adâncesc starea și te împiedică să te bucuri de viață.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Irina Paraschiv
Anxietatea față de boală apare atunci când interpretezi greșit senzații normale ale corpului sau simptome ușoare drept semne ale unei boli grave. Anumite comportamente — consultații medicale repetate, căutarea excesivă a simptomelor pe internet, măsurarea frecventă a tensiunii, pulsului sau greutății — oferă o senzație temporară de control, dar pe termen lung întrețin și amplifică anxietatea. Peste 60% dintre persoanele cu anxietate legată de boală dezvoltă depresie, atacuri de panică, anxietate generalizată sau tulburare obsesiv-compulsivă. Află mai jos care sunt aceste comportamente și cum funcționează mecanismul care le menține.
Ce este anxietatea față de boală
Pentru că ne confruntăm deseori în ședințele de psihoterapie cu persoane care se focusează foarte mult pe simptome și senzații fizice, anticipând posibilitatea de a suferi de anumite boli grave, merită detaliate comportamentele care întrețin și intensifică starea de anxietate față de boală.
Principala caracteristică a persoanelor cu anxietate față de boală este că tind să interpreteze greșit senzațiile normale ale organismului lor și simptomele ușoare ca pe o boală cu evoluție fatală. Ele sunt în permanență preocupate și focusate pe simptomele și stările pe care le simt în corp, încât devin hipervigilente. De exemplu, dacă observă o bătaie neregulată a inimii, se gândesc că suferă de ceva grav la inimă și pot face infarct.
Consultațiile și analizele medicale repetate
Astfel, simptomele aparente sunt interpretate ca semne ale unor probleme medicale grave și cele mai multe persoane aleg să facă multe consultații la medic și pot recurge și la analize amănunțite, în speranța că vor descoperi cauza pentru care au acel simptom sau acele simptome.
Când nu se descoperă o cauză medicală care să justifice simptomele, deși se fac nenumărate investigații, de obicei medicii îndrumă aceste persoane către psihoterapeut sau psihiatru. Totuși, acestea au tendința să meargă la un alt medic, să repete analizele în speranța că vor găsi diagnosticul care să le confirme temerile, crezând că analizele anterioare fie nu au fost suficiente, fie au avut rezultatul eronat. Astfel acest cerc vicios provoacă amplificarea stării de neliniște care conduce la apariția anxietății, ale cărei simptome pot fi la rândul lor confundate cu semne ale unor boli grave (dificultate de concentrare, oboseală accentuată, neliniște puternică, tulburări de somn etc.). Peste 60% din persoanele care au anxietate legată de boală dezvoltă depresie, atacuri de panică, anxietate generalizată sau tulburare obsesiv-compulsivă.
Pe lângă beneficiile de moment obținute în urma consultațiilor și analizelor repetate (anxietatea poate scădea în intensitate pentru o scurtă perioadă), costurile sunt mult mai mari: pe termen lung starea de anxietate crește și simptomele pot fi în continuare prezente, ba chiar amplificate; când vor apărea simptome noi anxietatea se poate intensifica; la acestea se adaugă banii plătiți pe analize și consultații și timpul pierdut.
Cititul excesiv pe internet și cyberchondria
Un alt comportament ce întreține anxietatea, atunci când nu reușești să ajungi la medic, este cititul excesiv pe internet despre simptomele resimțite și încadrarea lor într-un diagnostic de cele mai multe ori grav. Mai nou există și un termen pentru acest tip de anxietate: Cyberchondria — anxietatea intensă declanșată de căutarea informațiilor legate de sănătate pe internet. De cele mai multe ori găsești informații care conduc la diagnostice grave, deși pornești de la un simplu simptom. Multe dintre informațiile găsite nu sunt validate științific, sunt doar păreri personale, informațiile pot fi incomplete, neclare sau chiar incorecte. Astfel, deși poți avea doar o simplă durere de cap sau amețeală, pentru că ai tendința să te focusezi pe cea mai catastrofală variantă, poți concluziona că vei face un atac cerebral, deși nu întrunești condițiile pentru acel diagnostic grav. Din păcate, deși pare că ajută pe moment, multe dintre informațiile găsite pe internet conduc la creșterea nivelului de anxietate.
Măsurătorile excesive de acasă
Atunci când mersul la medic și analizele sunt greu accesibile, persoanele cu anxietate față de boală recurg la folosirea aparatelor ce măsoară diverși parametri, pe care le pot folosi acasă, singure.
Măsurarea excesivă a tensiunii arteriale și verificarea pulsului (numărarea bătăilor inimii) sunt alte comportamente care pot crește intensitatea anxietății. De cele mai multe ori, persoanele care recurg la aceste comportamente de verificare au palpitații și, catastrofându-le, se gândesc că pot face infarct. La fel ca și celelalte comportamente descrise mai sus, măsurarea tensiunii sau verificarea pulsului în mod excesiv duce la creșterea nivelului de anxietate, deși pe termen scurt oferă senzația de control.
Cântăritul în mod excesiv este un alt comportament ce întărește anxietatea față de boală. Dacă în ultima vreme ai mai slăbit sau te-ai îngrășat, fie din cauza unor modificări în alimentație, lipsa poftei de mâncare, introducerea sau scoaterea sportului din stilul de viață, fie din cauza unor schimbări de viață (mutat în altă țară, despărțiri, decese etc.) care afectează greutatea, această schimbare poate fi interpretată ca fiind un semn al unei boli grave. Prin urmare, din dorința de a controla cât mai mult greutatea, și odată cu asta și boala în sine, poate apărea acest comportament de cântărire chiar și de mai multe ori pe zi.
Un alt comportament întâlnit (mai rar) în anxietatea față de boală este măsurarea excesivă a glicemiei. Acest comportament poate apărea atunci când fie ai leșinat în trecut, fie ai o senzație de slăbiciune în corp care este interpretată ca fiind semnul unui leșin sau al unei boli grave.
Discuțiile despre boli cu cei din jur
Discuțiile cu prieteni sau cunoscuți despre boli și probleme de sănătate pot de asemenea spori nivelul de anxietate, mai ales dacă persoanele cu care discuți sunt bolnave grav și catastrofează ce li se întâmplă sau au și ele o teamă foarte mare de a nu se îmbolnăvi.
Dacă te regăsești în descrierile de mai sus și consideri că ai nevoie de ajutor specializat, poți găsi soluții prin psihoterapie.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro
Tot mai mulți români aleg să lucreze și să locuiască în străinătate pentru un nivel de trai mai bun și pentru oportunități profesionale mai atractive. Comunități numeroase de români trăiesc astăzi în Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Olanda, dar și în multe alte țări din Europa și din lume.
Deși viața în străinătate poate aduce numeroase beneficii, adaptarea la un mediu nou nu este întotdeauna ușoară. Dorul de familie, diferențele culturale, presiunea de la locul de muncă sau dificultățile din relația de cuplu pot avea un impact semnificativ asupra sănătății emoționale.
Cu ce probleme se confruntă frecvent românii din diaspora?
Mutarea într-o altă țară presupune numeroase schimbări și provocări. Pentru multe persoane, acestea pot favoriza apariția unor dificultăți emoționale precum:
- anxietate;
- atacuri de panică;
- depresie;
- stres cronic;
- dificultăți de adaptare;
- probleme de cuplu sau de familie;
- sentimente de singurătate și izolare.
În alte situații, poate nu există o tulburare psihologică propriu-zisă, însă apare nevoia de consiliere psihologică, dezvoltare personală sau sprijin emoțional pentru a face față schimbărilor și provocărilor vieții în străinătate.
De ce este important să vorbești cu un psiholog în limba română?
Mulți români au încercat să urmeze ședințe de psihoterapie cu psihologi din țările în care locuiesc.
Deși specialiștii pot fi foarte bine pregătiți, nu este întotdeauna ușor să vorbești despre emoții, experiențe personale sau evenimente importante într-o limbă străină.
Am întâlnit numeroși români care au descoperit că le este mult mai ușor să își exprime gândurile și sentimentele în limba maternă și care, din acest motiv, au căutat un psiholog român cu care să poată comunica natural și fără bariere.
Psihoterapia online – o soluție eficientă pentru românii din străinătate
Dezvoltarea tehnologiei a schimbat și modul în care se desfășoară psihoterapia.
Astăzi, psihoterapia online este o alternativă modernă, eficientă și accesibilă, iar numeroase studii arată că, în cazul psihoterapiei cognitiv-comportamentale, rezultatele pot fi comparabile cu cele obținute în cabinet.
Ședințele individuale de psihoterapie, cu o durată de aproximativ 50 de minute, pot fi desfășurate în siguranță prin WhatsApp sau Zoom, fără să fie nevoie să te deplasezi.
În plus, tehnologia a permis dezvoltarea unor platforme și aplicații complexe care completează ședințele clasice și oferă exerciții, explicații și instrumente practice pentru gestionarea emoțiilor și schimbarea comportamentelor.
Cum te poate ajuta programul online „Gândește Sănătos”?
Programul Gândește Sănătos este construit pe principiile psihoterapiei cognitiv-comportamentale (CBT) și este conceput pentru a ajuta persoanele care se confruntă cu anxietate, atacuri de panică, depresie și alte dificultăți emoționale.
Programul îți oferă posibilitatea să:
- îți înțelegi mai bine emoțiile și reacțiile;
- identifici gândurile care îți provoacă suferință;
- înveți tehnici practice pentru gestionarea anxietății și a stresului;
- îți dezvolți încrederea în tine;
- îți recapeți echilibrul emoțional;
- beneficiezi de îndrumarea unui psiholog român, indiferent de țara în care locuiești.
Nu este nevoie să te întorci în România pentru a primi ajutor
Dacă locuiești în străinătate și simți că ai nevoie de sprijin psihologic, nu este necesar să revii în țară pentru a începe terapia.
Poți beneficia de ajutorul unor psihoterapeuți români cu experiență, care te pot ghida online în procesul de înțelegere și gestionare a emoțiilor, astfel încât să îți regăsești echilibrul și să te bucuri din nou de viață.
Începe gratuit și descoperă cum funcționează programul
Dacă vrei să afli dacă psihoterapia cognitiv-comportamentală online este potrivită pentru tine, poți începe fără niciun cost.
După înregistrarea în programul Gândește Sănătos, vei avea acces la primele 3 lecții gratuite, iar un psiholog te va contacta pentru a te sprijini în procesul de evaluare și pentru a te ajuta să faci primii pași către recâștigarea echilibrului emoțional.
Indiferent dacă locuiești în Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Olanda sau în orice altă țară, poți beneficia de psihoterapie online în limba română și de sprijin specializat, oriunde te-ai afla.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijin specializat.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play și începe cu primele 3 lecții gratuite ale programului de psihoterapie online.
Dacă îți dorești și îndrumarea unui psiholog pe parcursul programului, îți poți crea gratuit un cont pe www.gandestesanatos.ro, unde vei putea continua procesul terapeutic alături de unul dintre psihoterapeuții noștri.
Psiholog Gabriel Dinu
0724.306.188
gabriel.dinu@psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro