Un atac de panică poate fi o experiență intensă și înfricoșătoare. Mulți oameni care îl experimentează pentru prima dată cred că au un infarct sau că „înnebunesc”. Cu toate acestea, în spatele acestor senzații alarmante se află mecanisme fiziologice bine cunoscute, legate de felul în care corpul răspunde la stres.

În acest articol vom explora ce se întâmplă în corp în timpul unui atac de panică și ce strategii eficiente pot ajuta la gestionarea acestuia.

Un atac de panică este o perioadă scurtă, dar intensă, de teamă sau disconfort extrem, care atinge un vârf în câteva minute și este însoțită de simptome fizice și cognitive puternice, cum ar fi:

• palpitații,
• dificultăți de respirație,
• amețeli sau vertij,
• senzație de sufocare,
• tremurături,
• dureri în piept,
• frisoane sau bufeuri de căldură,
• senzația de irealitate (derealizare) sau de detașare de sine (depersonalizare),
• teama de moarte sau de pierdere a controlului.

Ce se întâmplă în corp în timpul unui atac de panică?

Atacul de panică este, în esență, o activare bruscă și exagerată a sistemului nervos simpatic – adică răspunsul biologic de „luptă sau fugi”. Acest răspuns este util în fața pericolelor reale, dar în cazul atacurilor de panică, el este declanșat fără un pericol real, ceea ce îl face cu atât mai înfricoșător.

Mecanisme fiziologice cheie:

1. Creierul percepe o amenințare – adesea inconștientă sau internă (gând, senzație fizică).
2. Amigdala – centrul fricii din creier – trimite semnale de alarmă către restul corpului.
3. Hormonii de stres, în special adrenalina, sunt eliberați.
4. Inima bate mai repede, pentru a pompa sânge către mușchi.
5. Respirația se accelerează, dar adesea devine superficială, ceea ce poate duce la hiperventilație și amețeli.
6. Mușchii se tensionează, digestia încetinește, iar transpirația crește.

Totul se întâmplă în câteva secunde. Corpul se pregătește să fugă sau să lupte – chiar dacă nu există niciun pericol real.

De ce par simptomele atacului de panică atât de înfricoșătoare?

Pentru că seamănă cu cele ale unor probleme medicale grave. Teama de moarte, de leșin sau de pierdere a controlului devin parte din cercul vicios: frica de frică.

Cum putem controla atacurile de panică?

Deși pot părea copleșitoare, atacurile de panică pot fi gestionate și prevenite cu ajutorul unor strategii psihologice și fiziologice. Cheia este să îți ajuți corpul și creierul să iasă din starea de urgență.

1. Respirația controlată

Hiperventilația este un factor principal în menținerea atacului. Învață să respiri lent și adânc:

• Inspiră pe nas timp de 4 secunde
• Ține-ți respirația 2-3 secunde
• Expiră lent pe gură timp de 6-8 secunde

Aceasta stimulează nervul vag și activează sistemul parasimpatic, care calmează corpul.

2. Conștientizarea și etichetarea emoției

Spune-ți mental: „Aceasta este anxietate. E neplăcută, dar trece.”
Punerea în cuvinte a senzației scade din puterea acesteia. Creierul emoțional este calmat de creierul rațional.

3. Tehnici de împământare (grounding)

Folosește-ți simțurile pentru a reveni în prezent:

• numește 5 lucruri pe care le vezi,
• 4 lucruri pe care le poți atinge,
• 3 sunete pe care le auzi,
• 2 mirosuri,
• 1 gust.

Această tehnică reduce disocierea și întărește senzația de control.

4. Exerciții fizice ușoare

O plimbare sau câteva mișcări blânde pot ajuta la „descărcarea” adrenalinei din corp.

Atacurile de panică sunt neplăcute, dar nu sunt periculoase. Ele reprezintă un răspuns exagerat al unui sistem de apărare care, de fapt, încearcă să ne protejeze. Înțelegerea proceselor fiziologice implicate și învățarea unor strategii de reglare emoțională pot transforma frica în încredere. Poți învăța să-ți liniștești corpul și mintea. Și da, poți depăși atacurile de panică.

Sper ca aceste informaţii să te ajute și să te susțină în a-ți crea o viață mai bună. Iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Ileana Matei

0726.112.161

ileana.matei@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Atacul de panică este o experiență intensă și adesea copleșitoare, care poate apărea brusc, manifestându-se prin senzații fizice și emoționale neplăcute, precum palpitații, dificultăți de respirație, amețeli sau teama de a pierde controlul sau de a înnebuni. Deși atacurile de panică nu sunt periculoase, natura lor intensă le poate face să pară înfricoșătoare. În practica clinică observ adesea că există o serie de factori care contribuie la gestionarea unui atac de panică atunci când acesta apare, deci iată câțiva pași practici pentru a face față eficient unuia:

1. Conștientizează ce ți se întâmplă

Un prim și foarte important pas este să-ți amintești că ceea ce simți este un atac de panică și nu o amenințare reală pentru viața ta. Deși simptomele par alarmante, ele nu indică un pericol iminent. Încercarea de a-ți aduce în minte acest lucru poate ajuta la reducerea fricii și implicit la diminuarea simptomelor. 

2. Concentrează-te pe respirație

Una dintre cele mai rapide modalități de a diminua simptomele fizice este controlul respirației. Încearcă să respiri lent și profund, concentrându-te pe inspirație și expirație. Poți folosi tehnica respirației diafragmatice: inspiră pe nas numărând până la 4, ține respirația pentru 2 secunde, apoi expiră încet pe gură tot în 4 secunde. Aceasta ajută la activarea sistemului nervos parasimpatic, care induce calm. Respirația este importantă în aceste momente de aceea îți sugerez să te antrenezi din timp exersând respirația diafragmatică chiar și în momentele în care nu ai un atac de panică. 

3. Redirecționează-ți atenția

În timpul unui atac de panică, mintea poate crea scenarii catastrofale. În loc să te concentrezi pe aceste gânduri, încearcă să-ți redirecționezi atenția către mediul înconjurător. Poți folosi tehnica „5-4-3-2-1”: numește 5 lucruri pe care le vezi, 4 lucruri pe care le simți (textura hainelor, solul sub picioare), 3 sunete pe care le auzi, 2 mirosuri și 1 gust pe care-l simți. Acest exercițiu te ajută să te conectezi cu prezentul și să îți distragi atenția de la senzațiile neplăcute.  

4. Apelează la gândirea rațională

Știm că gândurile noastre influențează modul în care ne simțim. În timpul unui atac de panică mintea noastră poate cădea mai ușor în capcana tiparelor de gândire iraționale, precum anticiparea unor catastrofe. Spune-ți lucruri care să contracareze aceste tipare iraționale: “De câte ori m-am mai gândit la acest scenariu, dar el nu s-a întâmplat?”„Acesta este doar un moment trecător”, „Am mai trecut prin asta și chiar dacă a fost neplăcut, am fost bine”, „Sunt în siguranță”. Repetarea unor astfel de afirmații va genera posibilități alternative la ceea ce mintea ta vede drept un pericol iminent. 

5. Învață din experiență

După ce atacul de panică a trecut, reflectează asupra experienței. Ce gânduri și emoții l-au declanșat? A fost ceva specific în mediul tău? Au fost anumite senzații fizice? Examinarea acestor aspecte poate contribui la o înțelegere mai bună a factorilor declanșatori și la dezvoltarea unor strategii mai eficiente pe viitor.

În concluzie, gestionarea unui atac de panică necesită exercițiu și răbdare. Aplicarea acestor tehnici poate contribui la reducerea frecvenței și intensității atacurilor, oferindu-ți un sentiment mai mare de control și siguranță în fața acestor episoade. Dacă atacurile devin frecvente este recomandată consultarea unui specialist pentru un plan personalizat de intervenție.

Pentru orice ajutor suplimentar, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Larisa Paul

0737 039 446

larisa.paul@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Psihoterapia cognitiv-comportamentală (TCC) este considerată una dintre cele mai eficiente metode de tratament pentru o gamă largă de tulburări de anxietate, inclusiv tulburarea de anxietate generalizată și tulburările de panică. În ultimii ani, numeroase studii au fost realizate pentru a evalua eficacitatea acestei forme de terapie în abordarea simptomelor de anxietate și panică. Acest articol explorează cele mai recente cercetări care au confirmat eficiența TCC în tratamentul acestor tulburări.

1. TCC în tratamentul tulburării de anxietate generalizată (TAG)
   Un studiu major publicat recent în The Lancet Psychiatry a evaluat eficacitatea TCC în tratamentul tulburării de anxietate generalizată (TAG), o afecțiune caracterizată printr-o îngrijorare excesivă și persistentă care este dificil de controlat. Studiul a inclus 500 de participanți diagnosticați cu TAG, care au fost repartizați aleatoriu în grupuri pentru a primi fie TCC, fie un tratament placebo. După 12 săptămâni de terapie, grupul care a primit TCC a raportat o reducere semnificativă a simptomelor de anxietate comparativ cu grupul placebo. Mai mult decât atât, efectele benefice ale TCC au fost menținute și după 6 luni de la finalizarea tratamentului, sugerând că această formă de terapie oferă nu doar îmbunătățiri pe termen scurt, ci și soluții durabile pentru gestionarea anxietății.
2. Eficacitatea TCC pentru tulburările de panică
   Tulburările de panică, caracterizate prin atacuri bruște și recurente de panică intensă, sunt o altă arie în care TCC s-a dovedit a fi extrem de eficientă. Un studiu publicat în Journal of Clinical Psychology a analizat efectele TCC la pacienții cu tulburări de panică. Cercetarea a inclus 300 de participanți care au urmat un program intensiv de TCC de 8 săptămâni, concentrat pe identificarea și modificarea gândurilor disfuncționale care declanșează atacurile de panică. Rezultatele au arătat o reducere semnificativă a frecvenței și intensității atacurilor de panică la participanți. În plus, pacienții au raportat o îmbunătățire a calității vieții și o reducere a comportamentelor de evitare asociate cu frica de atacuri de panică. Eficiența TCC în acest context este legată de abilitatea sa de a învăța pacienții să recunoască și să schimbe gândurile catastrofale și să-și dezvolte strategii eficiente de coping.
3. Meta-analize și evaluări sistemice ale TCC în anxietate și tulburările de panică
   Mai multe meta-analize recente, inclusiv una publicată în Psychological Medicine, au evaluat efectele TCC asupra tulburărilor de anxietate și panică, analizând date din peste 30 de studii clinice randomizate. Rezultatele acestei analize au arătat că TCC este asociată cu o reducere semnificativă a simptomelor de anxietate și panică în comparație cu grupurile de control sau alte forme de terapie. Analiza a subliniat, de asemenea, că TCC are un efect de durată, menținându-și eficacitatea chiar și după 12 luni de la finalizarea tratamentului, ceea ce o face una dintre cele mai sustenabile opțiuni de tratament.
4. Terapia cognitiv-comportamentală pentru atacurile de panică: abordări moderne
   Un alt studiu recent publicat în Journal of Anxiety Disorders a explorat utilizarea tehnologiei în TCC pentru a trata tulburările de panică. Acest studiu a introdus elemente de realitate virtuală (VR) în sesiunile de TCC pentru a simula situații care provoacă panică și pentru a ajuta pacienții să-și confrunte și să-și gestioneze fricile într-un mediu controlat. Studiul a arătat că utilizarea VR în combinație cu TCC a dus la o reducere mai mare a simptomelor de panică în comparație cu TCC tradițională. Această abordare inovatoare sugerează că integrarea tehnologiei poate îmbunătăți eficacitatea terapiei pentru pacienții cu tulburări de panică.
5. Implementarea TCC în format digital pentru anxietate și panică
   Pe măsură ce tehnologia avansează, TCC este din ce în ce mai disponibilă și în format digital, fie prin aplicații mobile, fie prin platforme online asa cum este si platforma noastra gandestesanatos.ro. Un studiu publicat în Internet Interventions a arătat că TCC în format digital este la fel de eficientă ca terapia față în față în reducerea simptomelor de anxietate și panică. Această formă de terapie a fost deosebit de utilă pentru pacienții care nu au acces la cabinete de psihoterapie tradiționale din cauza limitărilor geografice sau a altor bariere (culturale, etnice, etc). Terapia digitală oferă flexibilitate și accesibilitate, permițând pacienților să parcurgă module de terapie în ritmul propriu, menținând totodată eficacitatea în reducerea simptomelor de anxietate și panică.

Ultimele studii științifice confirmă că psihoterapia cognitiv-comportamentală (TCC) este extrem de eficientă în tratarea tulburărilor de anxietate și panică. De la abordări tradiționale până la utilizarea tehnologiei moderne, TCC continuă să fie o opțiune de tratament de primă linie pentru pacienții care se confruntă cu aceste tulburări. Eficacitatea sa demonstrată, împreună cu capacitatea de a oferi rezultate de durată, face din TCC o componentă esențială a intervențiilor în sănătatea mentală. Această formă de terapie nu doar că reduce simptomele imediat, dar oferă și instrumente pe termen lung pentru a ajuta pacienții să-și gestioneze anxietatea și să prevină recidivele, asigurând o îmbunătățire continuă a calității vieții.

Dacă aveți nevoie de sprijin pentru a vă vindeca de anxietate și panică, vă așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina de Contact a site-ului și să realizați o programare.

NOU! Accesați gratuit primele 3 lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descarcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro

Durerile în piept care apar în timpul unui atac de panică sunt o experiență înfricoșătoare și pot fi confundate ușor cu probleme cardiace. Procesul prin care apar durerile în piept are legătură cu sistemul nervos autonom, care reglează răspunsurile corpului nostru la stres:

• Când percepem o amenințare iminentă sau suntem anxioși, sistemul nostru nervos activează răspunsul de „luptă sau fugă”. Acest lucru presupune că inima începe să bată mai rapid, iar respirația devine mai rapidă și mai superficială.

• Hiperventilația – În timpul atacului de panică, respirăm rapid și adânc (hiperventilăm). Acest lucru reduce nivelul dioxidului de carbon (CO₂) din sânge și poate provoca senzații de amețeală, amorțeală și dureri în piept.

• Constricția vaselor de sânge – Stresul și anxietatea pot determina constricția vaselor de sânge. Acest lucru poate duce la o creștere a tensiunii arteriale și poate provoca dureri în piept.

• Tensiunea musculară – În timpul atacului de panică, mușchii se tensionează. Mușchii din zona pieptului pot deveni rigizi, provocând senzații de disconfort sau durere.

• Senzația de sufocare – Respirația rapidă și superficială poate crea senzația că nu primim suficient oxigen. Aceasta poate amplifica anxietatea și poate contribui la senzația de sufocare și dureri în piept.

Persoanele care au atacuri de panică pot interpreta aceste simptome ca semne ale unui infarct sau alte probleme grave. Astfel, durerea în piept poate declanșa și mai multă anxietate, creând un cerc vicios. Cu cât suntem mai anxioși, cu atât simptomele fizice devin mai intense.

Este important să înțelegem că, în majoritatea cazurilor, durerile în piept din timpul unui atac de panică nu sunt legate de o afecțiune cardiacă reală. Cu toate acestea, dacă aveți durere în piept (care cel mai adesea este însoțită și de alte simptome caracteristice atacului de panică), este recomandat să consultați un medic pentru a exclude orice problemă medicală și ulterior să apelați la ajutor de la psihoterapeut.

Atacurile de panică însoțite de durerile în piept pot fi tratate prin psihoterapie cognitiv-comportamentală, așa că dacă vă confruntați dumneavoastră sau cineva cunoscut cu astfel de probleme, nu ezitați să ne contactați, pentru a vă putea ajuta să controlați stările de panică și să vă puteți bucura din nou de o stare de bine.

Dacă aveți nevoie de sprijin în a înțelege și a depăși atacurile de panică, vă așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina de Contact a site-ului și să realizați o programare.

NOU! Accesați gratuit primele 3 lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descarcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro

Psihoeducația este una dintre cele mai eficiente tehnici de control al panicii: înțelegerea a ceea ce se întâmplă în corpul tău în timpul unui atac de panică, de ce apare acesta și cum poate fi depășit are o mare putere terapeutică. Atacurile de panică afectează un procent tot mai mare de oameni — unul din trei se confruntă cu cel puțin un episod în viață — și sunt considerate adesea cel mai deranjant simptom al anxietății. Deși anxietatea necesită psihoterapie pentru a fi gestionată pe termen lung, câteva informații esențiale te pot ajuta să îți reduci rapid intensitatea fricii.

Ce este un atac de panică

În prezent, un procent tot mai mare de persoane se confruntă cu atacuri de panică. Estimările sugerează faptul că unul din trei oameni se va confrunta cu un atac de panică la un moment dat în viață. Atacurile de panică reprezintă una dintre cele mai frecvente nemulțumiri asociate anxietății în toate culturile. Pentru cei care se confruntă cu ele, atacurile de panică sunt deseori considerate cel mai deranjant dintre toate simptomele anxietății.

Caracterizate prin perioade de frică intensă sau teamă, atacurile de panică apar brusc, adesea fără niciun avertisment. Persoana resimte un sentiment de groază, de pieire iminentă, de sufocare, ba chiar are impresia că va muri. Gânduri precum „înnebunesc” sau „îmi pierd mințile” sunt frecvente. De asemenea, apar și o serie de senzații fizice deranjante (de ex., ritm cardiac accelerat, transpirație, tremurat, insuficiență respiratorie, amețeală, greață, amorțeală). Practic, unele senzații fizice normale și inofensive declanșează adesea un episod de panică.

De ce contează psihoeducația

Mulți dintre clienții mei se confruntă cu anxietate și cea mai mare parte dintre ei au avut cel puțin un atac de panică, la un moment dat. Tocmai pentru că impactul unui astfel de episod este atât de puternic, cei mai mulți își doresc să știe cum ar putea scăpa cât mai repede de această problemă. Deși vindecabilă, este important să înțelegi că anxietatea necesită o perioadă de psihoterapie în care să înțelegi mecanismul anxietății și să înveți cum anume să ți-o gestionezi. Cu toate acestea, sunt câteva lucruri care, odată cunoscute, te pot ajuta să îți reduci într-un timp scurt intensitatea anxietății, până când îți vei însuși și alte tehnici de control al panicii.

În acest sens, un rol crucial îl are psihoeducația. Faptul că dobândești cunoștințe și înțelegi ce sunt atacurile de panică, de ce se produc și cum pot fi ele depășite poate avea o mare putere terapeutică. Câteva astfel de informații utile ar fi:

1. Panica nu a omorât niciodată pe nimeni

Deși apare impresia că se moare, atacurile de panică nu au nicio legătură cu acest lucru. Durerile din piept, incapacitatea de a respira și furnicăturile sunt doar niște reacții chimice care modifică procesele fiziologice din corp. Nu vei avea un atac de cord, nu te vei sufoca și nici nu vei leșina.

2. Atacurile de panică sunt scurte

Tulburarea asociată atacurilor de panică ajunge la apogeu, de regulă, în 10 minute, iar episoadele de panică în general se calmează după câteva minute. Asta nu înseamnă că nu vei putea simți efectele mult timp după ce s-a terminat atacul (unii se pot simți deranjați vreme de 30 până la 60 de minute după aceea). Important de reținut, așadar, este că ce e mai rău trece repede.

3. Un atac sau două nu înseamnă o tulburare psihiatrică

Faptul că ai periodic un atac de panică nu înseamnă că ești „nebun” sau menit să ai o viață plină de atacuri imprevizibile de panică. Să ne reamintim că până la o treime dintre oameni au un atac la un moment dat în viață, dar mai puțin de 3% dezvoltă o tulburare de panică.

4. Conștientizează-ți declanșatorii panicii

Oameni, locuri sau lucruri diferite declanșează atacuri pentru persoane diferite. Este important să conștientizezi ce anume îți declanșează panica în cazul tău, când anume se produce, în preajma cui se produce etc.

5. Tratamentul funcționează

Vestea bună este că există tratamente eficiente pentru panică atunci când începe să afecteze viața ta cotidiană. Psihoterapia cognitiv-comportamentală rămâne însă cea mai eficientă în astfel de cazuri.

Un gând de final

Așadar, chiar dacă atacurile de panică devin frecvente, putând ajunge să îți influențeze major viața, există soluții în vederea ameliorării și vindecării lor, fără să fii nevoit să îți petreci restul vieții încercând să preîntâmpini următorul atac de panică.

Fă primul pas către o stare de bine

Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.

Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.

Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.

Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.

De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.

Psiholog Ioana Ionicioiu

0746 211 896

ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Anxietatea și atacurile de panică pot apărea și în timpul sarcinii, deși studiile arată că sunt mai frecvente înainte de a rămâne însărcinată sau după naștere. Vestea bună este că aceste stări nu afectează semnificativ sarcina din punct de vedere fizic, iar cea mai eficientă și sigură modalitate de tratament pe parcursul celor 9 luni este psihoterapia cognitiv-comportamentală, nu medicația psihiatrică, care nu este recomandată în sarcină și alăptare.

Sarcina aduce multe schimbări, nu doar fizice

Sarcina poate fi o experiență frumoasă în viața ta, o împlinire, însă implică și multe schimbări în diverse arii ale funcționării tale. Cele mai multe femei însărcinate se confruntă cu schimbări de dispoziție, de greutate și, implicit, cu schimbări de percepție asupra propriului corp, dar și la nivelul relației de cuplu. Acestea pot fi stresante și solicitante, însă dacă sunt dublate și de stări de anxietate și/sau panică, cele 9 luni sunt și mai greu de suportat.

Oricum, în cele 9 luni îți faci tot felul de griji atât pentru tine, cât și pentru sănătatea bebelușului, iar dacă anxietatea este prezentă, grijile pot deveni o povară și mai mare.

Anxietatea și atacurile de panică sunt foarte greu de suportat chiar și fără sarcină, însă dacă acestea se suprapun, este cu atât mai dificil.

Cele mai frecvente întrebări ale viitoarelor mămici

Cele mai frecvente întrebări pe care le primim noi, ca psihoterapeuți, de la viitoarele mămici sunt: „Cât de periculoase sunt anxietatea și atacurile de panică în timpul sarcinii?”, „Ce pățește bebelușul?”, „Oare pot rezista fără să iau medicație în sarcină?”, „Cum o să duc la capăt cele 9 luni?”.

Deși studiile atestă faptul că anxietatea sau atacurile de panică apar mai frecvent înainte de a rămâne însărcinată sau după naștere și nu în timpul sarcinii, dacă totuși vor apărea prima oară în timpul sarcinii este bine să fii corect informată. Dacă nu te-ai confruntat cu anxietate și/sau atacuri de panică înainte de sarcină, sau te-ai confruntat dar nu le-ai tratat, este important să știi că pe perioada sarcinii și a alăptării nu este recomandat tratamentul medicamentos de la psihiatru, pentru că poate pune în pericol dezvoltarea copilului (discută aceste aspecte cu medicul psihiatru pentru a-ți explica ce riscuri sunt).

Psihoterapia, cea mai eficientă cale de tratament în sarcină

Pentru a trata cauza anxietății și panicii, cea mai eficientă cale este să urmezi ședințe de psihoterapie. Apelarea la un specialist în psihoterapia cognitiv-comportamentală, una dintre cele mai eficiente tipuri de psihoterapie pentru aceste tulburări, te va ajuta să înțelegi ce se întâmplă în mintea și corpul tău și apoi să tratezi stările și să menții un echilibru pe parcursul acestei perioade importante din viața oricărei femei. Medicația psihiatrică ajută la diminuarea simptomelor anxietății/panicii pentru o perioadă limitată, nefiind totuși recomandată viitoarelor mămici.

Sarcina este afectată de anxietate?

Pentru a răspunde la întrebările de mai sus, este bine de menționat că studiile clinice efectuate atestă faptul că sarcina nu este afectată într-un mod semnificativ în cazul femeilor care se confruntă cu stări moderate de anxietate. Din punct de vedere fizic, sarcina nu este afectată direct nici de atacurile de panică, deși simptomele resimțite pot să te ducă cu gândul la faptul că bebelușul are de suferit.

Sarcina fiind oricum o etapă cu foarte multe schimbări atât fizice, cât și emoționale pentru mamă, dacă atacurile de panică și anxietatea sunt prezente, chiar dacă nu sunt cu adevărat periculoase pentru sănătatea mamei sau a fătului, pot îngreuna și mai mult modul în care faci față schimbărilor.

Anxietatea se transmite ulterior copilului?

Atât timp cât ai anxietate și nu o tratezi, din păcate modalitățile disfuncționale asociate acesteia sunt destul de probabil transmisibile copilului prin intermediul imitării tale sau al educației în sine. Anxietatea presupune interpretarea catastrofală a situațiilor și anticiparea negativă, iar copilul va prelua acest model de gândire ca fiind unul normal și sănătos. Acest lucru poate determina în evoluția copilului o stare de neliniște, ceea ce poate fi dăunător pe termen lung.

Când e recomandat ajutorul psihoterapeutic

Dacă stările de anxietate și atacurile de panică sunt prezente, este important de menționat că un ajutor psihoterapeutic specializat înainte de a rămâne însărcinată, cât și pe parcursul sarcinii, este preferabil pentru a preîntâmpina ulterioarele situații neplăcute.

Când îți dorești să rămâi însărcinată și deja ai anxietate sau atacuri de panică ce au necesitat tratament psihiatric, este important să iei în calcul, cu ceva timp înainte (câteva luni, preferabil), întreruperea medicației cu ajutorul medicului psihiatru și urmarea ședințelor de psihoterapie în paralel. Acest lucru te va ajuta să gestionezi eventualele stări apărute în sarcină mult mai ușor și chiar să eviți apariția sau accentuarea lor.

Anxietatea și atacurile de panică sunt vindecabile

Anxietatea și atacurile de panică sunt, din fericire, perfect vindecabile, iar psihoterapia cognitiv-comportamentală este validată științific ca fiind una din variantele cele mai eficiente în tratarea acestor tulburări.

Apelarea la ajutorul unui psihoterapeut va duce la vindecarea stărilor de anxietate și atacurilor de panică resimțite în sarcină, dar și la perceperea mai echilibrată a schimbărilor ce vin odată cu sarcina. Astfel, această perioadă importantă din viața oricărei femei, ce aduce cu sine multe neliniști, poate fi trăită ca o experiență mai plăcută.

Fă primul pas către o stare de bine

Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.

Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.

Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.

Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.

De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.

Psihoterapeut Mihaela Stîngă

0760 737 493

mihaela.stinga@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Dacă te-ai confruntat vreodată cu atacuri de panică, e posibil ca zilele caniculare să te facă mai vigilent la senzațiile din corpul tău — puls accelerat, senzație de aer irespirabil sau slăbiciune. Aceste simptome sunt, în mare parte, reacții normale ale corpului la căldura extremă, nu semne ale unui atac de panică, iar înțelegerea diferenței te poate ajuta să treci mai ușor peste această perioadă.

De ce persoanele cu atacuri de panică sunt mai sensibile la căldură

Cele mai multe persoane au dificultăți în perioada de vară din cauza temperaturilor ridicate și experimentează tot felul de neplăceri. Însă persoanele care s-au confruntat cu atacuri de panică pot fi mai sensibile în această perioadă.

În România, vremea este caniculară atunci când temperaturile maxime ating sau depășesc 35°C în cursul zilei și ajung la 20°C sau peste acest prag noaptea.

Cum reacționează corpul la căldură

Un corp sănătos are capacitatea de a-și menține temperatura în jur de 37°C, însă în funcție de nivelul activității fizice, pot apărea variații, de regulă mai mici de 1°C. Creșterea temperaturii corpului cu mai mult de 1°C se întâlnește când temperatura mediului ambiant depășește capacitatea corpului de a se adapta. Iar atunci el face eforturi pentru a se răci.

Când ieși din casă de la o anumită temperatură ambientală și te confrunți cu o temperatură cu până la 10-15 grade mai mare, corpul tău are nevoie de un timp de adaptare. Acest timp de adaptare la temperatura exterioară este în jur de 10-15 minute, iar atunci pot apărea și ușoare simptome în corpul tău.

Procesul de adaptare se realizează prin accelerarea metabolismului, ce determină o ușoară creștere a pulsului și a tensiunii arteriale, aceasta însemnând că inima va bate mai repede pentru a pompa mai mult sânge la nivelul pielii, eliminându-se astfel căldura prin intermediul transpirației.

Cum poate fi confundat disconfortul cu un atac de panică

În aceste condiții, cele mai multe persoane resimt un ușor disconfort. Dacă însă te-ai confruntat în trecut cu atacuri de panică și/sau anxietate, tendința este să fii hipervigilent cu senzațiile pe care le resimți în corp, iar acest disconfort să fie perceput mult mai accentuat.

Creșterea ușoară a pulsului poate aminti de palpitațiile din atacurile de panică și poate fi interpretată eronat, ajungând la frica de a nu avea un nou atac de panică sau chiar la evitarea ieșirilor din casă.

Disconfortul resimțit în corp ca o senzație de slăbiciune este cel mai adesea asociat cu leșinul. Dar să nu uităm faptul că leșinul se produce doar dacă ești și deshidratat și ai și alte probleme medicale.

Trecerea bruscă de la o temperatură la alta îți poate da senzația că aerul este irespirabil, sufocant. Pentru că senzația de sufocare este unul dintre simptomele atacurilor de panică, multe persoane o pot asocia cu declanșarea acestuia.

În această perioadă, din cauza caniculei, sunt des mediatizate cazurile în care anumite persoane leșină sau suferă diverse complicații ale problemelor de sănătate existente. Empatizând cu cazurile prezentate, unele persoane se pot gândi că vor experimenta și ele leșinul sau alte complicații.

Ce este normal să simți în perioadele de caniculă

Se întâmplă adesea ca după câteva zile de caniculă calitatea somnului să scadă, te poți simți slăbit, cu pofta de mâncare scăzută, iar puterea de concentrare este diminuată. Aceste modificări în ritmul tău zilnic sunt normale, având în vedere schimbările prin care organismul trece, și nu reprezintă un motiv real de îngrijorare.

Așadar, perioada verii poate fi însoțită uneori și de urmări mai puțin plăcute pentru majoritatea dintre noi, însă cu siguranță sunt mult mai multe aspecte de care te poți bucura și poți găsi modalități de a face mai ușoară adaptarea la schimbările meteorologice din această perioadă.

Este important, prin urmare, să îți asiguri o hidratare optimă, să eviți expunerea prelungită la soare și să recunoști ușoarele simptome resimțite pe parcursul caniculei ca fiind unele normale.

Fă primul pas către o stare de bine

Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.

Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.

Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.

Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.

De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.

Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Scenarita (cititul viitorului) și catastrofarea sunt două tipare de gândire irațională care te fac să trăiești în scenarii negative despre viitor și să simți anxietate intensă. Scenarita înseamnă convingerea că știi deja ce se va întâmpla, iar catastrofarea înseamnă interpretarea oricărui lucru negativ ca fiind cel mai rău lucru posibil. Combinate, aceste două tipare produc gânduri de tipul „sigur mi se va întâmpla ceva rău, și va fi groaznic”. Vestea bună e că poți contracara ambele tipare punându-ți întrebări concrete care te ajută să evaluezi realist situația. Iată care sunt aceste întrebări.

Ce sunt scenarita și catastrofarea

Foarte mulți oameni își fac scenarii în legătură cu lucrurile negative pe care se gândesc că li se pot întâmpla în viitor și, ca urmare, simt emoții intense și chinuitoare de anxietate.

Ajungem în acest fel să trăim în viitor, în scenariile negative pe care ni le creăm în minte și pe care de multe ori le analizăm excesiv și le despicăm într-o mie de bucăți. Aceste scenarii pot fi legate de prezentări și examene, schimbări la locul de muncă, probleme în relațiile cu ceilalți, părerea celorlalți despre noi sau chiar de boală sau moarte.

În construirea acestor scenarii folosim două modalități de gândire iraționale care duc la anxietate, și anume cititul viitorului și catastrofarea.

Folosești scenarita sau citești viitorul atunci când crezi că știi ce ți se va întâmpla, cum se vor desfășura lucrurile în viitor, cum te vei simți, cum te vei comporta sau ce vor gândi ceilalți despre tine. Catastrofezi atunci când interpretezi un lucru negativ din prezent sau din viitor ca fiind cel mai rău lucru din lume care ți se poate întâmpla, ca fiind îngrozitor și catastrofal. Poți catastrofa orice și uneori poți să nu îți dai seama că faci asta. Combinând aceste modalități iraționale de a te uita la o situație, poți ajunge la un gând de genul: „Sigur mi se va întâmpla ceva rău, iar acel lucru rău va fi groaznic și catastrofal”.

Pentru a putea trece de aceste modalități de gândire iraționale și a ajunge la alternativele lor raționale, merită să pui la îndoială modul în care evaluezi ce ți se întâmplă în prezent sau în viitor, folosind întrebările de mai jos.

De la citirea viitorului la gândirea în termeni de probabilități

Aceste întrebări te ajută să treci de la scenarita (Mama Omidă) la o gândire realistă, în termeni de posibilități și probabilități:

• Pot eu să citesc viitorul? Am această putere/abilitate?
• Oare nu există și alte posibilități decât cea pe care mi-o imaginez în aceste momente?
• Cât de probabil este ca ceea ce îmi imaginez să se întâmple în realitate?
• Pot eu să rezolv problema X înainte ca ea să se întâmple?
• Mi s-a mai întâmplat să mă gândesc că ceva rău se va întâmpla și să fie mai puțin rău sau chiar deloc rău? Dacă da, de câte ori?
• De câte ori mi s-a mai întâmplat scenariul la care mă gândesc?

De la catastrofare la decatastrofare

Aceste întrebări te ajută să treci de la catastrofare la decatastrofare:

• Există ceva mai negativ care mi s-ar putea întâmpla comparativ cu ceea ce îmi imaginez acum?
• Dacă ar fi să plasez evenimentul negativ pe un continuum de la 0% (deloc rău) la 100% (cel mai rău lucru care mi se poate întâmpla), unde l-aș plasa?
• În trecut, atunci când am avut acest gând, s-a transformat el în realitate? Și dacă acest scenariu a devenit realitate, a fost atât de negativ pe cât m-am așteptat eu să fie?
• Îmi pot imagina că problema mea are rezolvare sau poate scădea în intensitate?
• Mi s-a mai întâmplat în trecut acest scenariu? Am găsit soluții de rezolvare?
• Alți oameni au mai pățit scenariul la care mă gândesc? Oare ei cum au rezolvat problema sau cum au depășit situația?
• Chiar dacă problema mea este prezentă, există lucruri/activități/domenii/oameni în viața mea pe care să mă concentrez și de care să mă bucur?

Fă primul pas către o stare de bine

Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.

Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.

Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.

Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.

De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.

Psiholog Roxana Petruș

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro