Articole

Testimonial nr. 9

„Cred că ar fi un moment bun să evaluez experiența mea cu acest program de psihoterapie după cele 17 ședințe.

În primul rând, să mă prezint: mă numesc Vlad, sunt căsătorit de 6 ani și am doi copii (băieți, de 2 și 4 ani).

Pe 11 februarie 2011 mă grăbeam spre serviciu. Starea de rău m-a cuprins încă din parcare, însă când am intrat în birou am crezut că voi cădea din picioare. Camera se învârtea cu mine și parcă eram într-o altă lume. Era pentru prima dată în viața mea când mă simțeam așa, astfel încât frica a fost pe măsură.

Timp de 3 luni mi-am făcut nenumărate analize. Eram atât de îngrijorat, încât nu mai reușeam să adorm și, în scurt timp, m-am transformat într-un schelet ambulant. Și acum, când mă gândesc la perioada aceea, mă trec puțin fiorii.

Într-un final am ajuns și la psihiatru, care mi-a recomandat Cipralex și Anxiar. O combinație deloc plăcută și pot spune că, în primele trei săptămâni, soția mă convingea cu greu să îmi iau pastilele. M-am mai simțit puțin mai bine datorită lor, însă după trei luni am refuzat să le mai iau. Simțeam că iau otravă.

Am apelat și la psihoterapie, însă vorbeam prea puțin despre cum mă simțeam și prea mult, fără folos, despre copilăria mea, unde eu nu cred că am găsit ceva relevant. În cele din urmă, am renunțat după două luni, fără niciun rezultat.

Eram în continuare permanent încordat și trăiam cu frica să nu mi se facă rău. Îmi luam tensiunea chiar și la serviciu, uneori de patru sau cinci ori pe zi. Nodul din gât era permanent, iar de foarte mult timp nu mai urcasem într-un lift.

Mă simt bine că pot scrie acum despre toate acestea, însă nu vreau să vă plictisesc.

Am început terapia pe Gândește Sănătos pe 27 noiembrie. Cu scepticism…

Mă gândeam că, dacă terapia în cabinet nu m-a ajutat deloc, cea online nu îmi oferea prea multe motive de speranță.

Totuși, am fost surprins să înțeleg o mare parte din ceea ce mi se întâmpla încă din ședințele a doua și a treia. Așa că am decis să continui.

Cum mă simt acum?

Nu mi-am mai luat tensiunea de cinci zile, ceea ce pentru mine este o mare realizare.

Dorm aproximativ șase ore pe noapte, lucru care, din nou, este foarte important pentru mine.

Nu mai cred că un atac de panică îmi poate face rău și, în ultima perioadă, am avut doar câteva stări ușoare de panică, care au trecut în unul-două minute. În plus, nu mai apar zilnic.

Soția mi-a spus că m-a văzut râzând din toată inima sâmbătă, când eram cu prietenii, și m-a întrebat dacă m-am prefăcut, pentru că nu mă mai văzuse așa de aproape un an. 🙂

Nu m-am prefăcut. Și este bine să îmi reamintesc cum este să râzi cu adevărat.

Este adevărat că mai am de lucru, însă este clar că sunt pe drumul cel bun.

Sincer, nu aș mai fi crezut vreodată că îmi pot reveni din starea în care eram.

Acum sunt convins că voi reuși.

Singura parte negativă a acestui program, care îmi creează o mică frustrare, este faptul că în weekend nu primesc răspunsuri de la psihologul care mă îndrumă. Mi-ar fi plăcut să existe această posibilitate și în weekend, mai ales că atunci am și mai mult timp liber.

Mulțumesc din suflet psihologului Roxana Dinu, care are grijă în fiecare zi să îmi răspundă la exerciții, la întrebări și să mă îndrume.

Totodată, îi mulțumesc și domnului psiholog Gabriel Dinu pentru ideea de a crea un astfel de program.

Vă voi ține la curent cu evoluția mea și sunt convins că voi reveni cu și mai multe vești bune!”